Economisirea și investiția

Economisirea și investiția sunt acceptabile când motivele sunt bune: Dumnezeu pe primul loc, nu bogăția, și dărnicie față de alții. Scriptura avertizează împotriva lăcomiei și a îmbogățirii grăbite și pune accent pe hărnicie, planificare și grija pentru familie.

Este economisirea/investiția legitimă potrivit Scripturii?

Versete care par să interzică economisirea

Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; cistrângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră. (Matei 6:19-21)
Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ține la unul și va nesocoti pe celălalt: Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona. De aceea vă spun: Nuvă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea? Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele? Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea lui? Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes; totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? Nu vă îngrijorați dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Matei 6:24-33)
Atunci s-a apropiat de Isus un om și I-a zis: „Învățătorule, ce bine să fac, ca să am viața veșnică?” El i-a răspuns: „De ce mă întrebi: ‘Ce bine?’ Binele este Unul singur. Dar, dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile.” „Care?” I-a zis el. Și Isus i-a răspuns: „Să nu ucizi; să nu preacurvești; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteștipe tatăl tău și pe mama ta și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Tânărul I-a zis: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinerețea mea. Ce-mi mai lipsește?” „Dacă vrei să fii desăvârșit”, i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer! Apoi vino și urmează-Mă.” (Matei 19:16-21)
Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum, decât un toiag; să n-aibă nici pâne, nici traistă, nici bani de aramă la brâu; (Marcu 6:8)
Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul și au mers după El. (Luca 5:11)
Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nuvă îngrijorați cu privire la viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu țes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâne va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? Să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu vă frământați mintea. Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu te teme, turmă mică, pentru că tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția. Vindețice aveți și dați milostenie. Faceți-vărost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia. Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră. (Luca 12:22-34)
Un fruntaș a întrebat pe Isus: „Bunule Învățător, ce trebue să fac ca să moștenesc viața veșnică?” „Pentru ce Mă numești bun?”, i-a răspuns Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. Știi poruncile: ‘Să nu preacurvești; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteștipe tatăl tău și pe mama ta.’” „Toate aceste lucruri”, I-a zis el, „le-am păzit din tinerețea mea.” Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „Îți mai lipsește un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci și vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino și urmează-Mă.” Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot, căci era foarte bogat. Isus a văzut că s-a întristat de tot și a zis: „Cât de anevoe vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții! Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” Cei ce-L ascultau au zis: „Atunci cine poate fi mântuit?” Isus a răspuns: „Ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.” Atunci, Petru a zis: „Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat.” Și Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-și fi lăsat casa, sau nevasta, sau frații, sau părinții, sau copiii, pentru Împărăția lui Dumnezeu și să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viața veșnică.” (Luca 18:18-30)

Putem economisi și investi doar dacă și dăm

Unul din mulțime a zis lui Isus: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.” „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.” Și le-a spus pilda aceasta: „Țarina unui om bogat rodise mult. Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’ Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’ Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” (Luca 12:13-21)

Pildă care folosește economisirea și investiția

Atunci , Împărăția cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă țară, a chemat pe robii săi și le-a încredințat avuția sa. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi și altuia unul, fiecăruia după puterea lui, și a plecat. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți s-a dus, i-a pus în negoț și a câștigat cu ei alți cinci talanți. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți a câștigat și el alți doi cu ei. Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său. După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteală. Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți și a zis: ‘Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am câștigat cu ei alți cinci talanți.’ Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.’ Cel ce primise cei doi talanți a venit și el și a zis: ‘Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am câștigat cu ei alți doi talanți.’ Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’ Cel ce nu primise decât un talant a venit și el și a zis: ‘Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și strângi de unde n-ai vânturat: mi-a fost teamă și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pământ; iată-ți ce este al tău!’ Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că strâng de unde n-am vânturat, prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! Luați-i dar talantul și dați-l celui ce are zece talanți. (Matei 25:14-28)
Deci a zis: „Un om de neam mare s-a dus într-o țară depărtată ca să-și ia o împărăție și apoi să se întoarcă. A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poliși le-a zis: ‘Puneți-i în negoț până mă voi întoarce.’ Darcetățenii lui îl urau și au trimis după el o solie să-i spună: ‘Nu vrem ca omul acesta să împărățească peste noi.’ Când s-a întors înapoi, după ce își luase împărăția, a spus să cheme pe robii aceea cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câștigase fiecare cu ei din negoț. Cel dintâi a venit și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus zece poli.’ El i-a zis: ‘Bine, rob bun, fiindcă ai fost credincios în puține lucruri, primește cârmuirea a zece cetăți.’ A venit al doilea și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.’ El i-a zis și lui: ‘Primește și tu cârmuirea a cinci cetăți.’ A venit un altul și i-a zis: ‘Doamne, iată-ți polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ștergar, căci m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru; ei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat.’ Stăpânul i-a zis: ‘Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Știaică sunt un om aspru, care iau ce n-am pus și secer ce n-am semănat; atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobândă?’ Apoi a zis celor ce erau de față: ‘Luați-i polul și dați-l celui ce are zece poli.’ (Luca 19:12-24)

Scopurile investiției

Scopuri acceptabile ale investiției

Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios. (1 Timotei 5:8)

Lăsarea unei moșteniri

Este potrivit să lași o moștenire

Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi, dar bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit. (Proverbe 13:22)
Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. (Proverbe 19:14)
În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: ‘Pune-ți în rânduială casa, căci vei muri și nu vei mai trăi.’” (Isaia 38:1)
Iată că sunt gata să vin a treia oară la voi, și tot nu vă voi fi o sarcină, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă. Ce-i drept, nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. (2 Corinteni 12:14)

Legile moștenirii în Vechiul Testament

Îi puteți lăsa moștenire copiilor voștri după voi, ca pe o moșie, și puteți să-i țineți astfel robi pe veci. Dar cât despre frații voștri, copiii lui Israel, nici unul din voi să nu stăpânească pe fratele său cu asprime. (Leviticul 25:46)
Iar copiilor lui Israel să le vorbești și să le spui: Când un om va muri fără să lase fii, să treceți moștenirea lui asupra fetei lui. Dacă n-are nicio fată, moștenirea lui s-o dați fraților lui. Dacă n-are nici frați, moștenirea lui s-o dați fraților tatălui său. Și, dacă nici tatăl lui n-are frați, moștenirea lui s-o dați rudei celei mai apropiate din familia lui și ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege și un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.” (Numeri 27:8-11)
Ei au zis: „Domnule, ție ți-a poruncit Domnul să dai copiilor lui Israel țara ca moștenire prin sorți. Tu, domnule, ai primit, de asemenea, poruncă de la Domnul ca moștenirea fratelui nostru Țelofhad s-o dai fetelor lui. Dar, dacă ele se mărită după unul din fiii altei seminții a copiilor lui Israel, moștenirea lor va fi ștearsă din moștenirea părinților noștri și adăugată la a seminției din care vor face parte și, astfel, moștenirea care ne-a căzut nouă la sorți se va micșora. Și când va veni anul de veselie pentru copiii lui Israel, moștenirea lor va rămâne adăugată la a seminției din care vor face parte și va fi ștearsă astfel din moștenirea seminției părinților noștri.” Moise a poruncit copiilor lui Israel din partea Domnului și a zis: „Seminția fiilor lui Iosif are dreptate. Iată ce poruncește Domnul cu privire la fetele lui Țelofhad: să se mărite după cine vor vrea, numai să se mărite într-o familie din seminția părinților lor. Nicio moștenire a copiilor lui Israel să nu treacă de la o seminție la alta, ci fiecare din copiii lui Israel să se țină lipit de moștenirea seminției părinților lui. Și orice fată care are o moștenire în semințiile copiilor lui Israel să se mărite după cineva dintr-o familie din seminția tatălui ei, pentru ca fiecare din copiii lui Israel să-și aibă moștenirea părinților săi. Nicio moștenire să nu treacă de la o seminție la alta, ci semințiile copiilor lui Israel să se țină fiecare de moștenirea sa.” (Numeri 36:2-9)
...va primi ca hrană o parte la fel cu a lor și, pe lângă ea, se va bucura și de veniturile ieșite din vânzarea averii lui părintești. (Deuteronomul 18:8)
Dacă un om care are două neveste iubește pe una și nu iubește pe cealaltă și dacă are copii cu ele, din care întâiul născut este de la nevasta pe care n-o iubește, când își va împărți averile între fiii lui, nu va putea face întâi născut pe fiul acelea pe care o iubește, în locul fiului acelea pe care n-o iubește și care este întâiul născut. Ci să recunoască de întâi născut pe fiul acelea pe care n-o iubește și să-i dea o parte îndoită din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod al puterii lui și lui i se cuvine dreptul de întâi născut. (Deuteronomul 21:15-17)
Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Dacă domnitorul dă unuia din fiii săi un dar luat din moștenirea sa, darul acesta va rămâne al fiilor săi, ca moșia lor prin drept de moștenire. Dar, dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moștenirea lui, darul acela va fi al lui până în anul slobozeniei, apoi se va întoarce înapoi domnitorului; numai fiii lui vor stăpâni ce le va da din moștenirea lui. Domnitorul nu va lua nimic din moștenirea poporului, nu-l va despuia de moșiile lui. Ci, ce va da de moștenire fiilor săi, va lua din ce are el, pentru ca niciunul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din moșia lui!»’” (Ezechiel 46:16-18)

Domnul și zeciuiala erau moștenirea leviților

Domnul a zis lui Aaron: „Tu să n-ai nicio moștenire în țara lor și să n-ai nicio parte de moșie în mijlocul lor. Eu sunt moștenirea și partea ta de moșie în mijlocul copiilor lui Israel. Fiilor lui Levi le dau ca moștenire orice zeciuială în Israel, pentru slujba pe care o fac ei, pentru slujba cortului întâlnirii. Copiii lui Israel să nu se mai apropie de cortul întâlnirii, ca să nu se facă vinovați de vreun păcat și să moară. Ci leviții să facă slujba cortului întâlnirii și să rămână încărcați cu fărădelegile lor. Ei să n-aibă nicio moștenire în mijlocul copiilor lui Israel: aceasta să fie o lege veșnică printre urmașii voștri. Leviților le dau de moștenire zeceuelile pe care le vor aduce copiii lui Israel Domnului prin ridicare, de aceea zic cu privire la ei: ‘Să nu aibă nicio moștenire în mijlocul copiilor lui Israel.’” (Numeri 18:20-24)
«Iată moștenirea pe care o vor avea: Eu voi fi moștenirea lor. Să nu le dați nicio moșie în Israel: Eu voi fi moșia lor! Dar se vor hrăni cu darurile de mâncare, cu jertfele de ispășire și de vină și tot ce va fi închinat Domnului prin făgăduință în Israel va fi al lor. Cele mai bune din cele dintâi roade de orice fel și partea ridicată din toate darurile de mâncare pe care le veți aduce ca daruri ridicate vor fi ale preoților; veți da preoților și pârga făinii voastre, pentru ca binecuvântarea să rămână peste casa voastră. (Ezechiel 44:28-30)

Exemple de lăsare a unei moșteniri

Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii, și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.” Și Avram a zis: „Iată că nu mi-ai dat sămânță, și slujitorul născut în casa mea va fi moștenitorul meu.” Atunci, Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Nu el va fi moștenitorul tău, ci cel ce va ieși din tine, acela va fi moștenitorul tău.” (Geneza 15:2-4)
Domnul a umplut de binecuvântări pe stăpânul meu, care a ajuns la mare propășire. I-a dat oi și boi, argint și aur, robi și roabe, cămile și măgari. Sara, nevasta stăpânului meu, a născut la bătrânețe un fiu stăpânului meu și lui i-a dat el tot ce are. (Geneza 24:35-36)
Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. (Geneza 25:5)
Rahela și Lea au răspuns și i-au zis: „Mai avem noi oare parte și moștenire în casa tatălui nostru? Nu suntem noi oare privite de el ca niște străine, fiindcă ne-a vândut și ne-a mâncat și banii? Toată bogăția pe care a luat-o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră și a copiilor noștri. Fă acum tot ce ți-a spus Dumnezeu.” (Geneza 31:14-16)
Israel a zis lui Iosif: „Iată că în curând am să mor! Dar Dumnezeu va fi cu voi și vă va aduce înapoi în țara părinților voștri. Îți dau mai mult decât fraților tăi – o parte pe care am luat-o din mâna amoriților cu sabia mea și cu arcul meu.” (Geneza 48:21-22)
Oasele lui Iosif, pe care le aduseseră copiii lui Israel din Egipt, au fost îngropate la Sihem, în partea țarinii pe care o cumpărase Iacov de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de chesita și care a ajuns moștenirea fiilor lui Iosif. (Iosua 24:32)
Boaz a zis: „În ziua în care vei cumpăra țarina din mâna Naomei, o vei cumpăra în același timp și de la Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului în moștenirea lui.” Și cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moștenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.” Odinioară în Israel, pentru întărirea unei răscumpărări sau a unui schimb, omul își scotea încălțămintea și o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel. Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: „Cumpăr-o pe socoteala ta!” Și și-a scos încălțămintea. Atunci, Boaz a zis bătrânilor și întregului popor: „Voi sunteți martori azi că am cumpărat din mâna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion și al lui Mahlon și că mi-am cumpărat, de asemenea, de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moștenirea lui și pentru ca numele mortului să nu fie șters dintre frații lui și din poarta locului lui. Voi sunteți martori azi despre aceasta!” (Rut 4:5-10)
Tatăl lor le dăduse daruri însemnate în argint, în aur și în lucruri scumpe, împreună cu cetăți întărite în Iuda, dar împărăția a lăsat-o lui Ioram, pentru că el era întâiul născut. (2 Cronici 21:3)
Este un mare rău pe care l-am văzut sub soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpânului lor. Dacă se pierd aceste bogății prin vreo întâmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâni. (Eclesiastul 5:13-14)
Înțelepciunea prețuește cât o moștenire și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. (Eclesiastul 7:11)

O binecuvântare a ascultării evlavioase era putința de a lăsa și de a primi o moștenire

Acum, înaintea întregului Israel, înaintea adunării Domnului și în fața Dumnezeului nostru, care vă aude, păziți și puneți-vă la inimă toate poruncile Domnului Dumnezeului vostru, ca să stăpâniți această bună țară și s-o lăsați de moștenire fiilor voștri, după voi, pe vecie. (1 Cronici 28:8)
Să nu dați deci pe fetele voastre după fiii lor, nici să nu luați pe fetele lor de neveste pentru fiii voștri și să nu vă pese niciodată nici de propășirea lor, nici de bunăstarea lor. În chipul acesta veți ajunge tari, veți mânca cele mai bune roade ale țării și o veți lăsa pe veci moștenire fiilor voștri.’ (Ezra 9:12)
Cine este omul care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebue s-o aleagă. El va locui în fericire și sămânța lui va stăpâni țara. (Psalmii 25:12-13)
Un argat cu minte stăpânește peste fiul care face rușine și va împărți moștenirea cu frații lui. (Proverbe 17:2)

Pildă care folosește ilustrarea economisirii și a investiției

El a mai zis: „Un om avea doi fii. Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.’ Și tatăl le-a împărțit averea. Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară depărtată, unde și-a risipit averea, ducând o viață destrăbălată. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă. Atunci, s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării acelea, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. Și-a venit în fire și a zis: ‘Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâne, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.»’ Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult. Fiul i-a zis: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.’ Dar tatăl a zis robilor săi: ‘Aduceți repede haina cea mai bună și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare. Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l. Să mâncăm și să ne veselim, căci acest fiu al meu era mort și a înviat; era pierdut și a fost găsit.’ Și au început să se veselească. Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este. Robul acela i-a răspuns: ‘Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine.’ El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ‘Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; iar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.’ ‘Fiule, i-a zis tatăl, tu întotdeauna ești cu mine și tot ce am eu este al tău. (Luca 15:11-31)

Isus răspunde la o întrebare despre moștenire

Unul din mulțime a zis lui Isus: „Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.” „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.” (Luca 12:13-15)

Moștenirea dată prea devreme nu va fi o binecuvântare

O moștenire repede câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârșit. (Proverbe 20:21)

Se obișnuia numirea unui epitrop până când moștenitorul era destul de mare să administreze averea

Dar câtă vreme moștenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot. Ci este sub epitropi și îngrijitori până la vremea rânduită de tatăl său. (Galateni 4:1-2)

Este zadarnic să muncești din greu ca să lași moștenire unui neînțelept sau când nu ai moștenitori

Mi-am urât până și toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea. Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Și totuși el va fi stăpân pe toată munca mea, pe care am agonisit-o cu trudă și înțelepciune sub soare. Și aceasta este o deșertăciune. Am ajuns până acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare. Căci este câte un om care a muncit cu înțelepciune, cu pricepere și cu izbândă, și lasă rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Și aceasta este o deșertăciune și un mare rău. (Eclesiastul 2:18-21)
Un om este singur-singurel, n-are nici fiu, nici frate, și totuși munca lui n-are sfârșit, ochii nu i se satură niciodată de bogății și nu se gândește: „Pentru cine muncesc eu și-mi lipsesc sufletul de plăceri?” Și aceasta este o deșertăciune și un lucru rău. (Eclesiastul 4:8)

Scopuri inacceptabile ale investiției

Dorința de a te îmbogăți

Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. (1 Timotei 6:9)

Când dorim să ne îmbogățim, iubim banii

Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri. (1 Timotei 6:10)

Fugi de ispita de a te îmbogăți

Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri și caută neprihănirea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea, blândețea. (1 Timotei 6:11)

Închină-te numai Domnului

Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: „Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie.” „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești.’” (Matei 4:8-10)
Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile pământului, și I-a zis: „Ție Îți voi da toată stăpânirea și slava acestor împărății; căci mie îmi este dată și o dau oricui voesc. Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: ‘Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai Lui să-I slujești.’” (Luca 4:5-8)

Economisirea

Comori de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește. (Proverbe 21:20)
Patru vietăți sunt mai mici pe pământ, și totuși dintre cele mai înțelepte: furnicile, care nu sunt un popor tare, dar își pregătesc hrana vara; (Proverbe 30:24-25)

Exemplu de economisire pentru o nevoie viitoare

Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. Să se strângă toate bucatele din acești ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăți, și să le păzească. Bucatele acestea vor fi provizia țării pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete.” (Geneza 41:34-36)

Cadrul lui Dumnezeu pentru investiții reușite

Află unde vrea Domnul să investești

Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu, Domnul Dumnezeul tău, te învăț ce este de folos și te călăuzesc pe calea pe care trebue să mergi! (Isaia 48:17)

Diversifică

Împarte-o în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire poate da peste pământ. (Eclesiastul 11:2)

Afacerea/meseria înainte de a-ți lua o casă

Vezi-ți întâi de treburi afară, îngrijește de lucrul câmpului, și apoi apucă-te să-ți zidești casa! (Proverbe 24:27)

Cei ce aveau case

Isus S-a dus apoi în casa lui Petru și a văzut pe soacra acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri. (Matei 8:14)
După ce a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. (Marcu 1:29)
După ce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari și L-au rugat pentru ea. (Luca 4:38)

Cei ce nu aveau casă

Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul.” (Matei 8:20)
Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Primea pe toți care veneau să-l vadă, (Faptele apostolilor 28:30)

Evită investițiile riscante

Este un mare rău pe care l-am văzut sub soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpânului lor. Dacă se pierd aceste bogății prin vreo întâmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâni. (Eclesiastul 5:13-14)
Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise. Și ce folos are el că s-a trudit în vânt? (Eclesiastul 5:16)

Fii un muncitor statornic

Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. (Proverbe 21:5)

Nu te grăbi

Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. (Proverbe 21:5)
Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit. (Proverbe 28:20)
Un om pizmaș se grăbește să se îmbogățească, și nu știe că lipsa va veni peste el. (Proverbe 28:22)

Momentul potrivit este important

Toate își au vremea lor și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui. (Eclesiastul 3:1)

Cunoaște-ți situația financiară ca să acoperi nevoile și să-ți îndeplinești obiectivele

Îngrijește bine de oile tale și ia seama la turmele tale! Căci nicio bogăție nu ține veșnic și nici cununa nu rămâne pe vecie. După ce se ridică fânul, se arată verdeața nouă, și ierburile de pe munți sunt strânse. Mieii sunt pentru îmbrăcăminte și țapii, pentru plata ogorului; laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale și pentru întreținerea slujnicelor tale. (Proverbe 27:23-27)
Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească? Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârși, și toți cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el (Luca 14:28-29)

Planificarea și rânduiala sunt încurajate

Planurile se pun la cale prin sfat. Fă războiul cu chibzuință! (Proverbe 20:18)
Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. (Proverbe 21:5)
Prin înțelepciune se înalță o casă și prin pricepere se întărește; prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. (Proverbe 24:3-4)
Dar toate să se facă în chip cuviincios și cu rânduială. (1 Corinteni 14:40)
...căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduelii, ci al păcii, ca în toate Bisericile sfinților. (1 Corinteni 14:33)

Instrucțiuni pentru investitorii de succes

Nu fi mândru

Așa vorbește Domnul: „Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu”, zice Domnul. (Ieremia 9:23-24)
Îndeamnă pe bogații veacului acestuia să nu se îngâmfe și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug ca să ne bucurăm de ele. (1 Timotei 6:17)
Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălțarea lui. Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui, căci va trece ca floarea ierbii. Răsare soarele cu căldura lui arzătoare și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere – așa se va veșteji bogatul în umbletele lui. (Iacov 1:9-11)

Nu te încrede în bogății

Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul va merge în robie, cu preoții și căpeteniile lui. (Ieremia 48:7)
Ce te lauzi cu văile? Valea ta se scurge, fiică răzvrătită, care te încredeai în vistieriile tale și ziceai: ‘Cine va veni împotriva mea?’ Iată, voi aduce groaza peste tine”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor; „ea va veni din toate împrejurimile tale, fiecare din voi va fi izgonit drept înainte, și nimeni nu va strânge pe fugari! (Ieremia 49:4-5)
Îndeamnă pe bogații veacului acestuia să nu se îngâmfe și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug ca să ne bucurăm de ele. (1 Timotei 6:17)

Dă cu dărnicie

Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții, (1 Timotei 6:18)

Nu deveni inaccesibil

Vai de cei ce înșiră casă lângă casă și lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc și locuesc în mijlocul țării! (Isaia 5:8)

Principii generale ale investiției

Plătește un preț corect pentru o investiție

Dacă vindeți ceva aproapelui vostru sau dacă cumpărați ceva de la aproapele vostru, niciunul dintre voi să nu înșele pe fratele lui. Să cumperi de la aproapele tău socotind anii de la anul de veselie, și el să-ți vândă socotind anii de rod. Cu cât vor fi mai mulți ani, cu atât să ridici prețul și cu cât vor fi mai puțini ani, cu atât să-l scazi, căci el îți vinde numai numărul secerișurilor. Niciunul dintre voi să nu înșele deci pe aproapele lui și să te temi de Dumnezeul tău, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. (Leviticul 25:14-17)

Unii înșală ca să nu plătească prețul corect

„Rău! Rău!” zice cumpărătorul și, plecând, se fericește. (Proverbe 20:14)

Este acceptabil ca o soție să investească

Cine poate găsi o femee cinstită? Ea este mai de preț decât mărgăritarele. (Proverbe 31:10)
Se gândește la un ogor și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. (Proverbe 31:16)
Ea face cămăși și le vinde și dă cingători negustorului. (Proverbe 31:24)

Împrumutul

Credinciosul Vechiului Testament trebuia să împrumute pe credincioșii nevoiași

Dacă va fi la tine vreun sărac dintre frații tăi, în vreuna din cetățile tale, în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, să nu-ți împietrești inima și să nu-ți închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. Ci să-i deschizi mâna și să-l împrumuți cu ce-i trebue, ca să facă față nevoilor lui. Vezi să nu fii așa de rău ca să zici în inima ta: ‘Ah, se apropie anul al șaptelea, anul iertării!’ Vezi să n-ai un ochi fără milă pentru fratele tău cel lipsit și să nu-i dai. Căci atunci el ar striga către Domnul împotriva ta și te-ai face vinovat de un păcat, (Deuteronomul 15:7-9)

Cel ce împrumuta era binecuvântat

Ce bine-i merge omului care face milă și împrumută pe altul și care își rânduește faptele după dreptate! (Psalmii 112:5)

Noul Testament a extins obligația față de cei ce cereau împrumut

Celui ce-ți cere, dă-i; și nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. (Matei 5:42)

Nu trebuia luată dobândă

Dacă împrumuți bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii față de el ca un cămătar și să nu ceri camătă de la el. (Exodul 22:25)
Dacă fratele tău sărăcește și nu mai poate munci lângă tine, să-l sprijini, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine. Să nu ei de la el nici dobândă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine. Să nu-i împrumuți banii tăi cu dobândă și să nu-i împrumuți merindele tale pe camătă. (Leviticul 25:35-37)
Să nu ceri nicio dobândă de la fratele tău: nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobândă. (Deuteronomul 23:19)

Exemplu de încălcare a acestei legi

Alții ziceau: „Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grâu în timpul foametei.” Alții ziceau: „Am împrumutat argint punând zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. Și totuși carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și copiii lor; și iată, supunem la robie pe fiii noștri și pe fetele noastre și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; suntem fără putere, căci ogoarele și viile noastre sunt ale altora.” M-am supărat foarte tare când le-am auzit plângerile și cuvintele acestea. Am hotărât să mustru pe cei mari și pe dregători și le-am zis: „Ce, voi împrumutați cu camătă fraților voștri?” Și am strâns în jurul meu o mare mulțime și le-am zis: „Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe frații noștri iudei vânduți neamurilor, și voi să vindeți pe frații voștri? Și încă nouă să ne fie vânduți?” Ei au tăcut, neavând ce să răspundă. Apoi am zis: „Ce faceți voi nu este bine. N-ar trebui să umblați în frica Dumnezeului nostru, ca să nu fiți de ocara neamurilor vrăjmașe nouă? Și eu, și frații mei, și slujitorii mei le-am împrumutat argint și grâu. Să le lăsăm dar datoria aceasta! Dați-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii și casele și a suta parte din argintul, din grâul, din mustul și din untdelemnul pe care l-ați cerut de la ei ca dobândă.” Ei au răspuns: „Le vom da înapoi și nu le vom cere nimic, vom face cum ai zis.” Atunci am chemat pe preoți, înaintea cărora i-am pus să jure că își vor ține cuvântul. (Neemia 5:3-12)

Binecuvântat dacă nu ia dobândă

De la străin vei putea să ei dobândă, dar de la fratele tău să nu ei, pentru ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot ce vei face în țara pe care o vei lua în stăpânire. (Deuteronomul 23:20)
Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt? El nu-și dă banii cu dobândă și nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă așa, nu se clatină niciodată. (Psalmii 15:1, 5)
...care n-asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care dă din pânea lui celui flămând și învelește cu o haină pe cel gol, care nu împrumută cu dobândă și nu ia camătă, care își abate mâna de la nelegiuire și judecă după adevăr între un om și altul, care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrând cu credincioșie – omul acela este drept și va trăi negreșit”, zice Domnul Dumnezeu. „Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă sânge sau care face ceva de felul acesta, dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănâncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urâciuni, împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebue să moară. Sângele lui să cadă asupra capului lui! Dar, dacă un om are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel, dacă fiul acela nu mănâncă pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, nu asuprește pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpește, ci dă din pânea lui celui flămând și acoperă cu o haină pe cel gol, își abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. (Ezechiel 18:7-17)

Blestemat dacă ia dobândă

Cine își înmulțește avuțiile prin dobândă și camătă le strânge pentru cel ce are milă de săraci. (Proverbe 28:8)
„Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă sânge sau care face ceva de felul acesta, împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebue să moară. Sângele lui să cadă asupra capului lui! (Ezechiel 18:10, 13)
În tine se iau daruri pentru vărsare de sânge. Tu ei dobândă și camătă, jefuești cu sila pe aproapele tău și pe Mine Mă uiți», zice Domnul Dumnezeu. «De aceea, iată că bat din mâni din pricina lăcomiei pe care ai avut-o și din pricina sângelui vărsat în mijlocul tău. (Ezechiel 22:12-13)
Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de râs și de pomină? Se va zice: ‘Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Până când se va împovăra cu datorii?’ Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi și vei ajunge prada lor? (Habacuc 2:6-7)

Era îngăduit să iei dobândă de la un străin

De la străin vei putea să ei dobândă, dar de la fratele tău să nu ei, pentru ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze în tot ce vei face în țara pe care o vei lua în stăpânire. (Deuteronomul 23:20)

Un lucru de primă necesitate nu trebuia luat zălog pentru un împrumut

Dacă ei zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, căci este singura lui învelitoare, este haina cu care își învelește trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigă spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv. (Exodul 22:26-27)
Să nu ei zălog cele două pietre de râșniță, nici chiar piatra de râșniță de deasupra, căci ar însemna că ei zălog însăși viața cuiva. Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să-i ei lucrul pus zălog, ci să stai afară, și cel pe care l-ai împrumutat să-ți aducă afară lucrul pus zălog. Dacă omul acela este sărac, să nu te culci cu lucrul luat zălog de la el la tine; să i-l dai înapoi la apusul soarelui, ca să se culce în haina lui și să te binecuvânteze, și lucrul acesta ți se va socoti ca un lucru bun înaintea Domnului Dumnezeului tău. (Deuteronomul 24:6, 10-13)
Să nu te atingi de dreptul străinului și al orfanului și să nu ei zălog haina văduvei. (Deuteronomul 24:17)

Acuzația de încălcare a acestei legi

Nu-i mare răutatea ta? Și fărădelegile tale, fără număr? Luai fără pricină zăloage de la frații tăi, lăsai fără haine pe cei goi. (Iov 22:5-6)

Binecuvântat dacă nu ia un astfel de zălog

...care n-asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care dă din pânea lui celui flămând și învelește cu o haină pe cel gol, care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrând cu credincioșie – omul acela este drept și va trăi negreșit”, zice Domnul Dumnezeu. nu asuprește pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpește, ci dă din pânea lui celui flămând și acoperă cu o haină pe cel gol, își abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. (Ezechiel 18:7, 9, 16-17)
...dacă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învățăturile care dau viața și nu săvârșește nicio nelegiuire, va trăi negreșit și nu va muri. (Ezechiel 33:15)

Blestemat dacă ia un astfel de zălog

„Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă sânge sau care face ceva de felul acesta, asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urâciuni, împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebue să moară. Sângele lui să cadă asupra capului lui! (Ezechiel 18:10, 12-13)
Așa vorbește Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale lui Israel, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au vândut pe cel neprihănit pe bani și pe sărac pe o pereche de încălțăminte. Se întind lângă fiecare altar pe haine luate ca zălog și beau în casa dumnezeilor lor amenda celor osândiți de ei. (Amos 2:6, 8)

Cei răi iau astfel de zăloguri

...iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei; Aceea smulg pe orfan de la țâță, iau zălog tot ce are săracul. (Iov 24:3, 9)

Rambursarea împrumutului nu era obligatorie

...iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei; Aceea smulg pe orfan de la țâță, iau zălog tot ce are săracul. (Iov 24:3, 9)

Datoriile iertate la fiecare șapte ani

În Noul Testament, împrumutați chiar și vrăjmașilor fără să așteptați ceva înapoi

Șidacă dați cu împrumut acelora de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să ia înapoi întocmai. Voi, însă, iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veți fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulțumitori, și cu cei răi. (Luca 6:34-35)